Te recunoști în vreuna din următoarele afirmații?
Dorm cu cerceii, spăl vasele sau fac lună baia fără să-mi dau inelele jos, m-am bronzat cu verighetă, merg la sală și nu-mi dau jos bijuteriile.
Dacă nu, felicitări! Iar articolul ăsta nu e pentru tine. Poți să-l citești doar așa din curiozitate sau amuzament.
Dacă da, te înțeleg atât de bine! Și probabil că o să empatizezi cu mine când o să-ți zic că mi s-a întâmplat ca după un party nebun să nu reușesc să mă demachiez și să mă trezesc ca un urs panda cu rimelul întins.
Cea mai mare boacănă a fost că am intrat cu ceasul în saună. Pentru ca am văzut că și alții fac, și dacă alții fac, eu de ce să nu.. Un comportament care nu are un efect imediat, dar pe termen lung e nociv. Dar vreau să mă felicit public pentru că m-am oprit din a face asta. Dacă și alții fac nu ar trebui să valideze un comportament ca fiind dezirabil.
Am un exemplu de comportament neglijent care m-a făcut să-mi țin respirația pentru o clipă. Un prieten și-a pierdut verigheta în mare. Din fericire soția era și ea pe plajă și a înțeles imediat cine e Marea și nu s-a ajung la nicio discuție complicată.
Ar trebui să am grijă de bijuteriile mele? Da, clar.
Și ca să nu mai adorm cu bijuteriile, am trasformat datul jos seara și punerea lor dimineața într-un ritual.
Seara, când le pun în casetele lor (eu le păstrez pe cele în care vin și fiecare bijuterie are propria cameră, au intimitate așa cum îmi place mie să spun), îmi iau un timp să fac un rezumat al zilei. În timp ce pun inelul care mă face să mă simt mai încrezătoare la locul lui, sunt recunoscătoare pentru un mic moment de peste zi în care nu m-am lăsat copleșită de task-uri, un moment în care am avut curaj sau minutul acela pe care mi l-am luat doar să respir și să simt adierea vântului.
Iar a doua zi de dimineață a devenit o plăcere să mă recompun. De la cafeaua care îmi pune în mișcare întregul corp, până la alegerea hainelor și a bijuteriilor care mă vor însoți.
Iar dacă sunt într-o perioadă în care am făcut o obsesie nebună pentru aceeași pereche de cercei și îi port zilnic, atunci e o bucurie să îi reîntâlnesc dimineață.
În timp ce mă compun pentru ziua ce începe să se aștearnă, încerc să îmi iau un moment să îmi setez o intenție.
Ca mică mărturisire, de multe ori intenția mea e aceeași: să fiu mai prezentă în fiecare clipă. Iar în perioadele mai grele e doar: să trec și de ziua de azi. Azi a fost: să fiu mai blândă cu mine.
Pentru mine bijuteriile fac parte din personalitatea mea și cum îmi place să lucrez constant la dezvoltarea personală, m-am hotărât să am grijă și de ele. Dacă ești în aceeași barcă cu mine, uite niște sfaturi, în caz că ai nevoie de ele:
- Când mergi la sală sau la înot lasă-le acasă sau în vestiar. Se pot deforma, rupe sau agăța sau pot fi afectate de clorul din piscină.
- Puneți bijuteriile după de ce îmbraci. Din același motiv, le poți agăța.
- Nu dormi cu ele. Dă-le și lor intimitate peste noapte :)
- Evită contactul cu substanțe de curățare sau îngrijire (parfumuri, creme etc.). Dacă noi avem nevoie de creme ca să fim mai tinere, la bijuterii procesul e invers. Cremele pot accelera procesul de oxidare.
- Când le depozitezi, ai grijă să existe spațiu între ele. Nimănui nu-i place să fie înghesuit. Ultimul lucru pe care-l dorim într-un moment de grabă e să constatăm că s-au încurcat lănțișoarele între ele.
- Nu le luați la plajă. Nu le place soarele excesiv. Plus că marea e cunoscută ca avidă după bijuteriile altora.
- Dacă se udă, șterge-le cu o cârpă moale.
Dacă ai grijă de bijuteriile tale, te vei putea bucura de ele mai mult. Așa cum dacă ai grijă de tine, te vei bucura de viață mai mult.